Economia CODLEA

Economia

Agricultura pana in 1945

Ocupatiile de baza ale codlenilor erau in Evul Mediu: agricultura, cresterea animalelor si munca la padure.

De la colonizare pana la sfarsitul secolului 19 dominanta in agricultura a fost practica asolamentului trienal, adusa din patria straveche. Se cultivau mai ales plante cu spic (grau de toamna, secara de toamna,orz,ovaz), apoi linte, fasole, mazare,canepa, mult in si legume pe portiuni mai mici. Cultivarea cartofilor a fost ordonata in 1769 de catre municipalitatea (Magistrat?) Brasovului, in timp ce cultivarea porumbului, cunoscut din secolul 17, a fost comandata abia in 1806 de catre gubernicul Transivaniei. Produsele agricole erau comercializate in toata Transilvania si in principatele alaturate, dar ajungeau si pana la Viena, Praga sau Regensburg. Pana la mijlocul secolului 19 s-au folosit plugul si grapa de lemn, asa zisele"plug de Codlea" si"grapa de Codlea" pentru ca aici in Tara Barsei, erau construite cu predilectie.

Agricultura a fost grav afectata de catastrofe naturale: grindina (1601, 1697, 1698, 1774, 1779), inundatii (1716, 1717, 1730, 1779, 1805, 1817, 1831, 1832), seceta (1718, 1732, 1794), zapada (mai 1740, iunie 1810, mai 1836), invazii de lacuste (1747, 1780, 1828) si molime de animale (1789, 1834). Pe langa agricultura, cresterea animalelor era o ramura economica importanta in Codlea . In Tara Barsei era raspandita rasa bovinelor podolice albe. De asemenea larg raspandita era si cresterea bivolilor, turmele de porci erau manate in padurile de stejari, se cresteau multi cai. Agricultura era de asemenea foarte raspandita. Activitatile principale ale romanilor din Codlea erau: cresterea oilor, pazitul cirezilor, munca in agricultura cu ziua si carausia.

Inaintea procesului de comasare au existat in Codlea 1174 gospodarii cu peste 28000 parcele. Comasarea incheiata in 1898, precum si introducerea unei economii alternative au dus la dezvoltarea unei agriculturi moderne. Prin folosirea unor unelte noi a fost posibila lucrarea mai intensa a pamantului si astfel o productie mai mare. Plugul si grapa de lemn au fost inlocuite cu unele de fier, in 1938 existau in Codlea 3 tractoare, 83 traieratori, 530 pluguri, 550 grape de fier, 202 pluguri de sapat, 31 cositori si 8 batoze. Se cultiva acum cu predilectie sfecla de zahar si cartofi, plante furajere (lucerna trifoi,porumb).In 1924 24,5% din suprafata agricola din Codlea este ocupata cu ,cartofi. De la inceputul secolului 19 o atentie deosebita se acorda pomiculturii. In 1895 pot fi numarati in Codlea 28991 pomi fructiferi, dintre acestia 17013 pruni (58,7%), 7567 meri (26,1%), 3536 peri (12,2%) precum si ciresi, visini, nuci, caisi, duzi si castani. Cu o astfel de situatie, Codlea se afla pe locul 2 in Tara Barsei, dupa Brasov, care avea 83000 pomi fructiferi.

Dupa 1900 se introduc noi rase de bovine (Pinzgauer), creste numarul porcilor, in timp ce se reduce numarul cailor. In anul 1890 existau in Codlea 900 cai, 1467 vite, 1369 bivoli, 850 porci, in timp ce in 1938 existau 870 cai, 1426 vite, 292 bivoli, 438 oi si 2509 porci. Intre 1845-1945 Asociatia agricola a sasilor din Tara Barsei este preocupata de imbunatatirea agriculturii. Multi codleni urmeaza Scoala agricola din Feldioara si Medias. Pentru a produce mai ieftin si pentru a comercializa produsele mai bine, apar in Codlea mai multe cooperative, ca de exemplu 7 cooperative cu batoze.

O importanta deosebita se acorda in Codlea cultivarii florilor. In 1880 Michael Wilk deschide o pepiniera si se ocupa cu cultivarea trandafirilor, in 1886 construieste primele sere in 1896 deschide prima florarie. Intreprindera sa se afla"In den Weingärten"(~In vii"), dupa primul razboi mondial, mutandu-se pe Strada Garii. In anul 1890 Thomas Kraus is fondeaza propria afacere cu sere pe Marktgasse(str.Magurii), in 1919 fii sai, Thomas-Richard si Viktor preiau firma, cunoscuta acum sub numele de"Thomas Kraus si fii" si mai tarziu ca"Richard si Viktor Kraus".

Michael-Friedrich Wilk fondeaza in 1900 pe Neugäßchen o pepiniera si sere de trandafiri. In 1929 da faliment. Hans Kolf arendeaza intreprinderea, pana la mijlocul anilor ’30 , cand Arnold Wilk, un fiu al fondatorului o cumpara inapoi, lasand conducerea ei fratelui sau, Alfred. Mai tarziu firma exista sub numele "Lydia Popovici". Heinrich Kraus, fratele mai tanar al lui Thomas Kraus, aduce garoafa americana in Codlea si fondeaza in 1909 pe Marktgasse(str.Magurii) "Handelsgärtnerei Schwarzburg"(~"Floraria Cetatea Neagra"), abandonata insa in anii ’20. Cam in aceesi perioada , Johann Königes fondeaza pe Hintergasse (str.Laterala) o florarie, mutata dupa primul razboi mondial in "Große Arelsdorf". Pe Strada Garii se fondeaza dupa primul razboi mondial 3 florarii de catre Hans Göbbel (1919), Martin Kraus (un frate al lui Thomas Kraus) si Friedrich Schkrohowsky (1923).

In 1924, 8 florarii administreaza o parcela de 9000 m˛ sub sticla si 13,25 iugare de pamant in aer liber. Doru Vasilescu fondeaza in 1923 o noua intreprindere pe terenul primei firme a lui Thomas Kraus. La mijlocul anilor '30 iau fiinta "dupa garduri", pe strada Stefan-Ludwig-Roth, firmele lui Georg Orawitz si Fritz Ziegler si pe Strada Fantanii cea a lui Franz Lupinger. In 1936 apare in apropierea Strazii Brasovului floraria lui Dr. Hans Kolf, in afara Codlei, in apropierea Strazii Vulcanului intreprinderea lui Rudolf Depner si fiul.

Prin reforma agrara a guvernului Petru Groza din 23 martie 1945, toti germanii din Romania au fost expropriati, casele, gospodariile si pamantul revenind asa-zisilor colonisti.

Mestesuguri, bresle, meserii si industrie pana la 1948

La inceputul secolului 14 incep sa se dezvolte mestesugurile si totodata breslele dogarilor, tesatorilor, fierarilor, cizmarilor si carausilor. Spre deosebire de mesterii breslelor din Brasov, mesterii din comunele din Tara Barsei erau in principal tarani, crescatori de vite si isi practicau mestesugul ca ocupatie secundara. Produsele lor erau comercializate mai ales in Transilvania si in Principatele Romane. Un rol important il ocupa tesutul. Prima stire scrisa cunoscuta despre acest mestesug in Codlea dateaza din 1513. La 1 mai 1616 tesatorii din Codlea primesc de la "Kronstädter Magistrat" (municipalitate) propriul lor statut, la 9 mai 1617 primesc de la principele Gabriel Bethlen dreptul sa-si vanda produsele in targurile transilvanene. In urma hotaririi Universitatii Sasilor bresla tesatorilor din Codlea este admisa la 24 noiembrie 1764 in Uniunea tesatorilor sasi. In anul 1769 aceasta numara 104 mesteri, 24 calfe si 31 ucenici si forma a doua breasla a tesatorilor din Brasov, care numara 135 mesteri. Sfarsitul secolului 18 este marcat de o rivalitate intre tesatorii codleni si brasoveni, pentru ca ultimii isi simteau amenintate privilegiile si incercau sa respinga concurenta satelor.

In 1754 este atestat si iarmarocul in Codlea, in 1779 este confirmat. Are loc pana azi de doua ori pe an, la 24 aprilie, de Sf. Gheorghe si 26 septembrie (Michaelistag) si dureaza 2 zile; prima zi este targ de vite, iar a doua zi targ de marfuri. Din 1912 Codlea are si targ saptamanal .

In anul 1872 este introdusa libertatea meseriilor, care a avut ca urmare dizolvarea breslelor. Breasla tesatorilor , care in 1864 mai avea 259 membri a mai activat in tacere pana in 1872, in 1898 fiind dizolvata definitiv. In 1898 mai existau numai putini mesteri, care mai practicau tesutul pe langa agricultura. De asemenea carausia, productia de pluguri, grape si ulei de in s-au redus puternic.

Celelalte mestesuguri aveau o situatie mai buna. In 1898 existau in Codlea 31 cizmari, peste 100 zidari si dulgheri si 15 tamplari. Se adauga 12 fierari (2 sasi, 10 tigani), un turnator de clopote, 2 ceasornicari, 4 croitori, un producator de sapun, 2 zugravi, 4 dogari, 8 carausi, 1 tabacar, 1 curelar si 3 brutari.

In ultimul sfert al secolului 19 incepe sa se dezvolte in Codlea industria, mai ales industria lemnului.

In anul 1878, fratii Hornung deschid o fabrica de scaune. Aici se fabricau scaune, jilturi si cuiere, care erau apoi exportate in marea lor majoritate. In 1923 fabrica avea angajati 45 barbati si 26 femei. Inainte de al doilea razboi mondial fabrica a fost preluata de intreprinzatorul Urdareanu si transformata, ca sa produca pentru razboi. In 1944 fabrica avea 521 angajati.

In 1879 Johann Horvath fondeaza prima fabrica de unelte din Transilvania, care producea unelte pentru tamplari, carausi si dulgheri. In 1911 fabrica este preluata de fiul sau, Rudolf Horvath si in 1925 ea avea 15 angajati.

O importanta economica deosebita a avut deschiderea uzinei electrice la

1 martie 1903, cea de-a treia din Transilvania dupa cele din Cluj si Sibiu.

In 1910 existau in Codlea 579 conectari private cu 1090 lampi, 217 lampi de strada.

Inflorirea economica s-a datorat in mare parte si institutului monetar codlean,"Casa de Economii si Avansuri", constituit in 1872. Acest institut era prima filiala din Tara Barsei a"Casei de Economii" si a fost transformat in 1911 intr-o societate pe actiuni. La restructurarea sistemului bancar, in 1929, a fost redenumita"Banca Cetateneasca si Taraneasca din Tara Barsei S.A." (Burzenländer Bürger-und Bauernbank AG"), iar filialele Codlea, Ghimbav si Vulcan s-au unit.

Dezvoltarea economica a targului Codlea a fost influentata si de racordarea Codlei la reteaua feroviara, in 1908.

In anul 1904 se deschide fabrica de unelte a lui Georg Wenzel & fratele, care producea rindele, menghine, roabe, unelte pentru afumatori si hanuri. In 1925 fabrica avea angajati 27 barbati si 16 femei.

Robert Christel deschide in 1908 o fabrica pentru produse din lemn (carucioare, scaune de gradina, saniute etc.) si care in 1925 avea 35 angajati. De asemenea existau si joagarele lui Peter Gross, respectiv Mathias Göbbel.

Lacatuseria Georg Müll & fratele (infiintata in 1897) avea in 1912, 16 angajati, in 1940 cand fabrica este predata lui Mihail Portocala, erau 80 de angajati.

In 1927 este infiintata fabrica lui Alfred Plajer, care producea unelte agricole.

Tesatoria lui Georg Mieskes este fondata in 1912. In 1932 este ridicata o cladire cu 2 etaje, cu 44 de razboaie de tesut mecanice, in 1939 urmeaza o a doua cladire, cu 3 etaje. Tesatoria avea 95 de tesatoare angajate si 83 razboaie de tesut. In 1919 se fondeaza o fabrica de textile, ce producea camasi si gulere pentru piata interna.

Mestesugarii fondeaza in 1910 "Asociatia meseriasilor din Codlea", cu sarcina de-a mentine statutul si a reprezenta interesele diferitelor meserii. Se adauga cultivarea culturii generale prin referate, prezentari si accesul la o biblioteca, precum si mentinerea scolii de meserii. In 1926 aceasta asociatie numara 163 de membrii.

La inceputul secolului 20 apar noi meserii. Dupa introducerea electricitatii in 1903 sunt utilizate mai multe electromotoare in ateliere. In 1922 existau 164 mesteri-mestesugari (157 dintre acestia erau independenti), 130 erau sasi, 27 romani. Cel mai des intalniti erau cizmarii (17), croitorii (16), tamplari si fierari (cate 15), hangii (22), zidari (13), gradinari (7), macelari si dulgheri (cate , lacatusi (6), brutari si carausi (cate 5), frizeri si zugravi (cate 3), tesatori, dogari, cei ce afumau carnea, electromontori (cate 2), olari, ceasornicari, producatori de sapun, curelari, cofetari (cate 1).

In perioada interbelica apar noi ramuri industriale. Intreprinderea germana I.G.Farben deschide in 1936 o fabrica de chimicale, care in 1938 se intituleaza "Colorom" si care numara 174 muncitori si angajati. Intreprinderea producea coloranti, asa-zisele "culori Gallus", precum si hartie pentru heliografie.

La inceputul celui de-al doilea razboi mondial existau in Codlea 26 intreprinderi industriale, cu 1151 muncitori si angajati.

In acelasi ritm a evoluat si comertul. Spre sfarsitul secolului 19 apar si in comune magazine aranjate dupa modelul orasenesc. Codlea numara in 1938 34 de magazine cu mirodenii, 3 magazine pentru unelte de fier, o crama, 11 hanuri, 5 restaurante, 3 hoteluri si 5 macelarii.

Prin legea din 11 iunie 1948 intreprinderile industriale si atelierele mai mari, comertul si sistemul bancar au fost nationalizate de autoritatile comuniste.

Agricultura in perioada comunista 1945-1989

Perioada de dupa al doilea razboi mondial a adus mari transformari in toate domeniile economice. In agricultura s-a produs colectivizarea intre 1950-1959, CAP-ul rezultat dispunea de o suprafata agricola de 2020 hectare si 799 muncitori. Culturile principale ale Cap-ului erau: cartofii, napii furajeri, trifoiul si porumbul. La acestea se mai aduga si cresterea animalelor: bovine, porcine si pasari. Numarul membrilor descrestea continuu, astfel incat in 1982 CAP-ul avea doar 182 membri activi. Lipsa de forte de munca s-a compensat prin folosirea muncitorilor din fabrici si a elevilor, care nu puteau presta insa o munca rentabila in agricultura. Terenurile agricole, campiile si pasunile intrate la exproprierea din 1945 in rezervele statului au permis fondarea in 1959 a IAS-ului, care detinea ferme de stat in Codlea, Halchiu si Vladeni. Fermele de stat dispuneau de masini agricole proprii, de asemenea de factori de conducere, instruiti in domeniu, tehnicieni si veterinari.

11 florarii private din Codlea s-au unit dupa exproprierea lor, la 11 martie 1953 intr-o singura intreprindere, numita mai intai "Fruchtexport Codlea", iar mai tarziu "Intreprinderea Sere Codlea". La soseaua spre Brasov s-a deschis intre 1967-1969 o intreprindere mare de sere, care in 1982 dispunea de o suprafata totala de 57,7 hectare sub sticla. Codlea a ocupat gratie acestor sere o pozitie conducatoare in acest domeniu, mai ales prin cresterea garoafelor, (70% din intreaga cultura de flori). La se adaugau plante decorative, flori de ghiveci si legume proaspete. Anual se comercializau in medie 35 milioane flori si 5000 tone legume. O mare parte din aceste flori era exportata. Intreprinderea numara in 1982 aproape 1200 muncitori si angajati si conducea sub denumirea de "Floraria Codlea" circa 70 de florarii in 43 de orase ale tarii.

In spatele Dealului Cainelui s-a deschis in 1972 o intreprindere de stat pentru cresterea porcilor, in Goldbachtal (~"Valea Paraului de Aur"?) au fost deschise 3 ferme de gaini ale Avicolei din Brasov. In 1976 este deschisa o intreprindere pentru producerea furajelor. Oficiul de padurari din Codlea angaja in functie de sezon 200-600 muncitori.

Industria si comertul in perioada comunista

In industrie au aparut dupa nationalizarea din 1948, prin fuziuni sau fondari noi, mai multe intreprinderi mari. Industrializarea fortata a afectat si Codlea.

Cea mai mare intreprindere din Codlea era fabrica de coloranti, Colorom. Terenul industrial, care in 1945 cuprindea 1,5 hectare a ajuns in 1971 la 37,4 hectare. Se produceau coloranti organici, produse auxiliare pentru industria farmaceutica, precum si pentru bransa veterinarilor si cea textila. Colorom era cea mai mare intreprindere de coloranti din tara cu cei 2353 angajati, in anul 1970. Un aspect negativ al acestei uzine era poluarea mediului cu vapori toxici, precum si poluarea chimica a Vulcanitei.

Cea de-a doua intreprindere mare a orasului era Intreprinderea Mecanica Codlea(IMC), care in 1982 avea 2126 angajati. Aceasta intreprindere rezultase in 1974 din fuziunea fabricii de tabla FAT(fosta firma Prtocala) cu firma de lacatusarie a lui Alfred Plajer. Pentru noua intreprindere s-a eliberat in apropierea garii un teren intins. Aici se produceau unelte agricole si masini, precum si piese si agregate.

Fabrica de mobila "Magura Codlei" s-a infiintat in 1948 prin fuzionarea mai multor intreprinderi, cea mai mare parte a productiei de mobila de aici era destinata exportului. Intreprindera s-a marit de mai multe ori, in 1982 avand 1271 angajati.

Tesatoria (fosta tesatorie Mieskes)s-a marit dupa expropierea ei, iar numarul razboaielor de tesut s-a marit pana in 1969 la 219. In 1982 lucrau aici 405 muncitori si angajati.

Pe Campul Alb a functionat pana in 1985 un joagar. O fabrica de confectii a fost deschisa in 1963 in fosta cazarma, ea numarand in 1982 293 angajati. In 1974 s-a deschis la soseaua spre Halchiu intreprinderea Protan, pentru valorificarea corpurilor de animale. Pe Marktgasse(str.Magurii) a functionat pana in 1987 brutaria, in 1987 s-a construit la soseaua spre Halchiu o fabrica de paine. Mai existau 2 ateliere de tamplarie, preluate in 1952 de o firma de constructii din Brasov, un atelier de lacatusarie pe malul drept al Vulcanitei, precum si Intreprinderea Forestiera de Exploatare si Transport(IFET).

Mai multe ateliere erau cuprinse intr-o cooperativa mestesugareasca, fondata in 1963. In Codlea existau in 1980 51 unitati comerciale, dintre acestea 19 magazine alimentare, 20 magazine de alt tip, 10 birturi si cofetarii, un restaurant si un magazin pentru dulciuri si specialitati de cofetarie. Se adaugau la aceasta lista si 4 puncte de vanzare pentru produse agricole si produse afumate, 4 aprozare, o farmacie si o benzinarie.

Pentru cei 25000 locuitori ai Codlei(1982)oferta ramasese mult in urma cererii, o consecinta directa a politicii inumane a regimului comunist.

Economia dupa 1989

Dupa revolutie cele mai multe intreprinderi au alunecat pe o panta descendenta. Majoritatea dintre ele, nerentabile a trebuit sa disponibilizeze o mare parte din angajatii lor. Privatizarea a continuat intr-un ritm foarte lent.

La Colorom productia anului 1997 era numai 10% din productia anului 1989. La celelalte intreprinderi situatia era asemanatoare, o exceptie fiind serele si fabrica de nutreturi concentrate, Nutricod. Sere Codlea avea in 1992 circa 1000 angajati.

Somajul atingea in 1997 34%, la o medie pe judet de 10%. La 1 iunie 1999 fabrica de mobila, Magura a trebuit sa-si inchida portile si sa disponibilizeze 600 oameni, astfel ca in vara anului 1999 somajul atinge in Codlea 50%. Totusi ca veste imbucuratoare se poate mentiona deschiderea firmei Rolem in domeniul lemnului de catre Mercedes-Benz, in 1995.

In domeniul agricol, CAP-ul a fost desfiintat, iar prin legea funciara din 1991 fostilor proprietari li s-a restituit pamantul pierdut. Sasii ramasi in Codlea, care si-au recapatat pamantul au format sub conducerea curatorului Arnold Aescht in 1992 "Evangelischer Landwirtschaftlicher Kirchenverein Zeiden" ("asociatia agricola a Bisericii Evanghelice din Codlea"), desfiintata insa in 1999. Prin legea nr.1/2000 din 11 ianuarie 2000 fostii proprietari trebuiau sa primeasca pana la 50 hectare de pamant si pana la 10 hectare de padure. Prin aceasta masura si pamanturile fostelor IAS-uri reveneau fostilor proprietari.

In domeniul comertului au avut loc schimbari importante din 1990. S-au deschis magazine de diferite tipuri, precum si baruri, multe dintre ele trebuind sa inchida insa la scurt timp. Oferta este mare, insa cumparatorului ii lipseste din cauza inflatiei mari puterea de cumparare necesara.

-----------------------------------------------------------------------------------------
BLOODY